Manuscrise scoase la lumină – Volumul 6

Voi lupta împotriva acestei religii reci, de fier, lipsite de simpatie atâta timp cât voi avea puterea să mânuiesc condeiul. Domnul știe că există suficientă simpatie în bisericile din țara noastră. Sufletul meu este plin de durere când vede atât de puțină manifestare a dragostei lui Isus. Trebuie să trăim foarte aproape de Isus, să avem o înțelepciune a discernământului, chibzuința de a rosti la momentul potrivit un cuvânt blând ce va avea o influență liniștitoare și mângâietoare ce va aduce soare în gânduri și inimi. O, de ar răsări soarele Fiului Neprihănirii în inimile noastre!

Întrebarea ta este: în marea scenă a conflictului Domnului nostru din pustie, evident sub puterea lui Satan și a îngerilor săi, putea El în natura Sa umană să fi cedat acestor ispite?

Voi încerca să răspund la această chestiune importantă: Ca Dumnezeu, El nu putea fi ispitit, dar ca om a putut fi ispitit cu putere și exista posibi-litatea să cedeze. Natura Sa umană trebuia să treacă prin aceeași probă și încercare prin care au trecut Adam și Eva. Natura Sa umană a fost creată fără a avea măcar puterea unui înger. Era o natură omenească, identică cu a noastră.

Prin măsurile luate atunci când Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu au făcut legământul să salveze pe om din robia lui Satan, s-a pus la dispoziție tot ce era necesar ca natura umană să vină în unire cu natura Sa divină. Într-o astfel de natură a fost ispitit Domnul nostru. El ar fi putut ceda sugestiilor mincinoase ale lui Satan, așa cum a făcut Adam, dar noi ar trebui să adorăm și să glorificăm pe Mielul lui Dumnezeu pentru că nu a cedat măcar o iotă sau o fărâmă de slovă.