Cele zece plăgi biblice în lumina principiilor guvernării lui Dumnezeu

Dumnezeu nu-şi poate folosi niciodată atotputernicia precum eroii filmelor fantastice sau ai desenelor animate. El nu poate face ce vrea cu acea putere atâta vreme cât Duhul lui Dumnezeu spune că Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci! Puterea Sa creatoare nu este o putere de distrugere, nu li serveşte Celui preaînalt pentru a-i pedepsi pe oamenii neascultători, nu constituie un mijloc de chinuire a acestora provocând dureri şi suferințe extreme, unele aproape de nedescris, nu este o bâtă divină pentru executarea sentinței asupra omului păcătos. Dacă ar fi toate acestea la un loc, atunci Inchiziția trebuie să se fi inspirat de la Dumnezeu, papalitatea trebuie să fie imaginea corectă a caracterului Dumnezeului cerului, iar Lucifer ar fi îndreptățit ca prima ființă care a dibuit cum trebuie faptul că Dumnezeu, când nu mai suportă şicanele unei voințe împotrivitoare, recurge la măsuri dure, sălbatice, măsuri prin care să provoace cea mai mare suferință posibilă, aşa ca pentru răcorirea inimii Lui.
Cartea de faţă urmăreşte să scoată în relief caracterul lui Dumnezeu şi principiile neprihănirii în contrast evident cu caracterul lui Satana şi principiile întunericului. Cercetătorul serios şi profund al Scripturilor va fi pus în fața descoperirii unui Dumnezeu care, în Egiptul antic, şi-a manifestat caracterul prin trei mijloace imuabile şi proprii naturii divine, şi anume bunătatea, mila şi iubirea. El va fi pus în situaţia să înțeleagă într-un mod lămurit că cele zece plăgi nu au fost deloc opera unui Dumnezeu ofensat de un muritor care oricum nu ar fi avut nici un mijloc de apărare împotriva furiei Divinității.